Cădere de preț pentru merele moldovenești vândute în Rusia și Belarus
Iana Gore
-
Merele moldovenești sunt exportate în Rusia și Belarus la un preț mult mai mic decât înainte de conflictul din Ucraina. Dacă anul trecut, un kilogram de mere era valorificat la 7 lei, acum prețul este la mai puțin de jumătate.
Merele moldovenești până în acest an erau exportate 90% în Rusia și Belarus. Producătorii din Moldova nu prea se grăbeau să caute noi piețe sau să diversifice soiurile pe care le aveau. Așa că odată cu începutul războiului ruso-ucrainean, s-au pomenit cu merele blocate în frigidere.
Acum, Rusia oferă doar trei lei pentru un kilogram de mere. Cu acest preț producătorii spun că nici nu și-ar recupera cheltuielile. Mai grav, unii nici și-au primit banii pentru marfa vândută în Rusia iarna trecută. În aceste condiții, experții le sugerează agricultorilor să exporte spre Occident, transmite jurnaltv.md.
”Nu sunt vânzări. Populația e în criză financiară. 90% din mere trebuie să se ducă la export. Dar noi știm ce s-a întâmplat cu exportul”, spune Mihail Țurcanu, pomicultor din raionul Florești.
Cu 230 de tone de mere în frigidere, Mihail Țurcanu, este în căutarea cumpărătorilor. Până nu demult, aproape toată marfa o exporta în Rusia, dar războiul a blocat accesul spre această piață. Dacă anul trecut rușii dădeau 7 lei echivalent a 0,35 euro pentru un kilogram de mere, acum prețul e de numai 3 lei. Asta în condițiile în care cheltuielile de creștere sunt de 3, 5 lei.
”Piața rusă pentru noi a fost mai ușoară. Cu toate că pentru transportatori drumul a devenit de două ori mai lung, tot mărul se duce în Rusia. Costurile sunt foarte mari. Profitul se duce la transportatori. Să construiești frigider, să ai măr și să-l vinzi mai ieftin decât un kilogram de tărâță. Un kilogram de tărâță e 3,50 lei, iar mărul e 3 lei. E absurd!”, explică indignat Mihail Țurcanu.
Problema este că producătorul nu poate exporta nici în Europa. Soiurile pe care le are sunt vechi, iar certificate necesare nu a făcut din timp. În plus, are de plătit un credit pe care l-a luat pentru construcția frigiderului. Singura opțiune este să înceapă să crească prune, spune bărbatul, întrucât sunt la mare căutare pe piața europeană.
”Demult am fost preîntâmpinați să schimbăm sortimentul, sistemul de lucru. Eu am știut că am să ajung la așa vremuri, doar nu știam când exact. Rusia niciodată nu a fost o piață stabilă. Acum mărul acesta în Europa nu o să plece pentru că sunt soiuri vechi. Numai Rusia folosește mere acre-dulci”, a precizat Țurcanu.
Agricultorii ar trebui să învețe din greșeli, spun experții, care afirmă că nu e primul an când piața rusă le întinde capcane.
”Situația se înrăutățește în ultimii trei ani. Concurenții noștri nu dorm: Iran, Turcia, Azerbaidjan, Serbia. Aceste state au prețuri mai bune. Au capacitate de producere mai mare. Inclusiv Rusia, foarte rapid crește producerea locală de mere”, a declarat Tatiana Burcă, specialist USAID în comerț și marketing.
Totuși, unii producători și-au făcut tema pentru acasă la timp. Au procurat linii de sortare, au investit în soiuri și tehnologii moderne, astfel că acum nu simt criza. Victor Cazacu în fiecare an exportă peste zece mii de tone de mere. Recent, a început să vândă în Arabia Saudită, Marea Britanie și România.
”Livrările către Europa sau alte țări sunt mult mai regulate. Dacă ai capacitatea de a calcula logistica, livrările, sortarea, toate procesele, e mult mai profitabil. Practic nu suntem supuși factorului politic, asta e cel mai important. Nu avem cazuri când camionul iese cu anumite acte legislative, pornește din Republica Moldova, iar când ajunge în Federația Rusă deja e nevoie de alte acte legislative”, afirmă Victor Cazacu, exportator.
Specialiștii le recomandă producătorilor să identifice alte piețe de desfacere decât Rusia.
”Dacă anul trecut 99% din mere le exportam spre Rusia și Belarus, în ultimele două luni această cotă s-a redus la 85%. Există piețe unde ne putem dezvolta și vinde, dar trebuie ca marfa să corespundă cerințelor clienților”, a mai spus Tatiana Burcă.
Producătorii trebuie să ia în calcul și faptul că în Europa sau în țările arabe cerințele sunt mai mari. Se ține cont atât de produs, de culoare, mărime, fermitate, gust și chiar de ambalaj. Exportatorul Victor Cazacu spune că este o lecție grea de însușit pentru agricultorii din Moldova, care s-au obișnuit să ducă în Rusia chiar și merele afectate.
”Suprafața trebuie să fie total netedă, fără culori sau pete palide. Avem producători foarte bine pregătiți și foarte slab pregătiți. Piețele pe care am ieșit acum au alte cerințe. Producătorii psihologic nu sunt pregătiți pentru a sorta mărul după calitatea întâi sau calitatea doi”, mărturisește Victor Cazacu.
