Cultivarea porumbului ar putea fi interzisă prin lege pe unele terenuri din Republica Moldova
Violina Gorcinschi
-
Cultivarea porumbului ar putea fi interzisă prin lege pe terenurile din sudul Moldovei, a lăsat să se înțeleagă vicepremierul și ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea. Acesta a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că ar putea fi restricționată cultura porumbului acolo unde precipitațiile sunt cu mult sub necesarul de umiditate al acestei plante.
Fermierii din sudul Republicii Moldova, unde nivelul de secetă este unul crescut, ar putea fi supuși interdicției de a cultiva porumb, a anunțat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, potrivit Europa Liberă.
„Pentru toată lumea este clar că, în ultimii 2.000 de ani, în sudul Republicii Moldova precipitațiile sunt la nivel de 200-300 mm și porumbul are nevoie de 580-600 mm ca să crească. O să urmeze la nivel de lege, probabil, să stabilim că, dacă tu ai în regiunea în care cultivi precipitații sub 600 sau sub 550 mm, tu nu trebuie să pui porumb. Dacă tu nu ai agronom să-ți spună lucrul acesta, noi la nivel de lege, centralizat, o să spunem că tu nu poți să pui porumb în sudul Republicii Moldova”, a spus ministrul într-o conferință de presă.
Ministrul Bolea a punctat faptul că, în ciuda faptului că în țară au fost restabilite câteva sisteme de irigații, cu investiții de milioane de euro, există fermieri care nu au pornit stația de irigare și acum cer despăgubiri pentru pierderile cauzate de secetă. Potrivit ministrului, aceștia vor fi excluși din lista agricultori eligibili pentru despăgubiri.
Interzicerea culturii de porumb pe unele terenuri este susținută de mediul academic
Interdicția înființării culturii de porumb în sudul țării este susținută și de mediul acadamic. Boris Boincean, membru corespondent al AȘM, doctor habilitat, profesor cercetător și directorul ICCC „Selecţia” a transmis un punct de vedere cu privire la acest subiect fierbinte pentru fermieri.
”Schimbările climatice din ultimele decenii vor duce în mod inevitabil la revizuirea spectrului de culturi agricole cultivate tradițional în țara noastră, ceea ce se va răsfrânge în primul rând asupra culturii porumbului și a florii-soarelui. Or, înlocuirea acestor culturi e doar o chestiune de timp, iar guvernul se simte îndreptățit să impună astfel de măsuri, de vreme ce este constrâns să compenseze pierderile provocate de secetă”, a spus Boincean, arătând că există exemple ”de renunțare bunăoară la porumbul pentru boabe în favoarea sorgului, care este mai rezistent la secetă, există deja în lume, inclusiv cel din statul Nebraska din SUA”.
”Condițiile climaterice din anul curent au fost relativ favorabile pentru majoritatea culturilor, în special pentru cele din prima grupă, dar seceta din iulie și august a afectat grav semănăturile de porumb pentru boabe, mai ales în sudul țării. Din cauza schimbărilor climatice, observăm că situațiile de acest gen devin din ce în ce mai frecvente, iar acest lucru implică și adoptarea unor măsuri ferme orientate spre adaptarea sistemului de agricultură din țara noastră”, a mai precizat directorul ICCC „Selecţia”.
Fermierii din sud cer soluții de la Guvern
O parte dintre fermierii din zona de sud a Republicii Moldova au avut reacționat în urma anunțului ministrului. Agricultorul Sergiu Stefanco, din raionul Căușeni, și-a spus opinia în legătură cu situația într-un videoclip postat pe Facebook, spunând că statul impune cu interdicții în loc să vină cu soluții privind irigarea.
„În sudul Republicii Moldova e dezastru deoarece, de ani de zile, nu s-a luat nicio măsură. Dacă veți interzice cultivarea porumbului, atunci ce să cultivăm noi? Veniți și cu soluții, nu doar cu interdicții. Veniți cu propuneri clare. Ce să cultivăm? Cânepă?”, a spus fermierul.
Soluțiile sunt oferite fermierilor de către directorul ICCC „Selecţia” care spune că ”în situația actuală este mult mai rațional să ajustăm sistemul de agricultură la schimbările climatice decât să menținem în asolament un spectru de culturi care necesită cantități nejustificate de îngrășăminte, pesticide și alte produse agrochimice, dar care pot fi înlocuite”.
Pe fondul schimbărilor climatice și în urma cercetărilor efectuate de-a lungul timpului, Boris Boincean anunță că sunt necesare măsuri precum:
– înlocuirea treptată a porumbului cu sorgul, iar a soiei cu năutul, care posedă o rezistență mai mare la secetă;
– aplicarea îngrășămintelor organice și excluderea aratului excesiv cu plugul cu cormană;
– reducerea suprafețelor de culturi prășitoare, inclusiv tehnice;
– amplasarea culturii grâului de toamnă după premergători cu recoltare devreme (culturi leguminoase la boabe; amestec de culturi leguminoase și graminee anuale la masă verde și/sau fân; amestec de ierburi perene la masă verde etc.);
– susținerea programelor de ameliorare a culturilor de câmp și producere de semințe de soiuri și hibrizi autohtoni;
– elaborarea unui program științific de stat multidisciplinar orientat spre crearea unui sistem de agricultură durabil și rezilient, capabil să facă față provocărilor din agricultură.
