• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Despre
  • Informații
  • Agrointeligența
  • Știri agricole MD
  • Evenimente în MD
  • Fermier în MD
  • Finanțări în MD
  • Subvenții AIPA
  • Politici agricole în MD
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tizâc, cărbunele moldovenesc produs în ferme și folosit pentru încălzire

    Redacția MD.agrointel.ro -

    Încălzirea cu tizâc îl ajută pe Pavel Prisăcaru, cunoscut crescător de ovine din Republica Moldova, să aibă cheltuieli minime pe timpul iernii. Președintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Republica Moldova a aflat că tizâcul e folosit și de alte popoare.

    De peste cinci ani, Pavel Prisăcaru crește animale, mai ales ovine, la Cimișlia. Fermierul are 250 de capete de oi și se gospodărește pentru a avea tot ce îi trebuie și pentru a reduce la minim costurile pe care le poate suplini cu ce produce în fermă. Pe partea de încălzire, atât pentru hale, cât și pentru propria gospodărie, Pavel Prisăcaru apelează pe timpul iernii la tizâc. Și alte familii din localitate apelează la producția de tizâc a fermierului care se bucură să fie de ajutor și totodată să elibereze ferma de cantitățile în plus.

    Pavel Prisăcaru în locul unde se depozitează tizâcul în ferma sa

    Ce este tizâcul

    Tizâc, tizic sau cărbune moldovenesc sunt denumiri date unui produs de fermă folosit la încălzire. Tizicul se obține ca o turtă prismatică făcută din baligă amestecată cu paie, folosită drept combustibil sau ca material de construcție în locul cărămizilor.

    ”Tizâcul ăsta, mai popular se spune este un cărbune moldovenesc. 100% ecologic moldovenesc. Noi folosim pentru încălzirea ciobenilor, folosim chiar și acasă. Este o sursă de energie ecologică foarte bună. Tot ce producem de la oi – consumăm lână, lapte, brânză, chiar și tizâcul iarna pentru încălzirea încăperii”, a explicat pentru Teleradio Moldova Pavel Prisăcaru utilitatea tizâcului în exploatația sa.

    Bucată de tizic

    În urmă cu 4 ani, fermierul a aflat că și alte popoare folosesc tizâcul. Astfel, când a mers în Kyrgyzstan, a descoperit că și denumirea produsului este similară. ”Îi întreb „Ce faceți voi cu el?” și îmi spun în rusă „Noi îl folosim pentru încălzirea încăperii„. – „Bine, am înțeles, dar cum îl numiți?” Și când mi-au spus că-l numesc „Chizeac„ , tare curios a fost. Noi tizâc, ei chizeac. Cam tot același”, își amintește fermierul.

    Tizâcul este folosit și în satele din România, în județul Botoșani. Acolo cărbunele moldovenesc este numit tizic sau tezăc și se obține mai ales din balegărul de la vaci. ”Nu-i greu de făcut. Toată lumea ştie aici cum se face. Se ia balegă de vacă, se amestecă cu lopata sau cu mâna cu paiele şi se bate. Îl batem cu picioarele până iese ca o plăcintă. Apoi se clădeşte şi se lasă la uscat. Când este gata îl băgăm la dos în magazie. Când dă frigul ne prinde bine”, spune o săteancă din Vorniceni, județul Botoșani.

    Tizâc depozitat afară

    Cum se face focul cu tizâc

    Tizâcul se folosește pentru încălzire într-un mod similar cu cărbunele. ”Noi facem un pic de jar cu lemne și punem tizâcul. Și el este exact ca și cărbunele. Arde, mocnește toată noaptea. Dimineața când scoatem cenușa, el și dimineața este cald”, explică Pavel Prisăcaru.

    Cei care folosesc tizâc la încălzire spun că produsul are o putere calorică mare și este foarte eficient. Sunt fermieri care au avut în vedere chiar brichetarea tizâcului pentru a-l comercializa în ambalaj, însă niciun produs de acest fel nu a fost încă scos pe piață.

    Singurul minus al tizâcului ar fi mirosul care poate fi supărător.


    Te-ar mai putea interesa

    Ludmila Catlabuga – noul ministru al Agriculturii din Republica Moldova Republica Moldova a dat undă verde importurilor de floarea-soarelui din Ucraina Iurie Rija, Agrocereale: Recomand fermerilor să vândă acum cerealele și floarea-soarelui

    Ultimele știri

    Fermierii moldoveni sunt furioși: Statul a redus cu 27% tariful pentru trazitul cerealelor din Ucraina Rambursarea TVA pentru fermieri a fost prelungită cu 12 luni R. Moldova interzice străinilor, persoane fizice și juridice, să mai dețină terenuri agricole și forestiere