• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Despre
  • Informații
  • Agrointeligența
  • Știri agricole MD
  • Evenimente în MD
  • Fermier în MD
  • Finanțări în MD
  • Subvenții AIPA
  • Politici agricole în MD
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Vladimir Bolea, MAIA: ”85% din producția agroalimentară din Republica Moldova e destinată exportului”

    Redacția MD.agrointel.ro -

    Republica Moldova, țară candidată la statutul de membru al Uniunii Europene, este una dintre cele mai mari producătoare de fructe, iar pomicultura este una dintre cele mai dezvoltate ramuri agricole. Dacă în trecut exporturile de fructe se îndreptau către Uniunea Sovietică, unde exista o piață uriașă de desfacere, iată că la vremuri noi, Republica Moldova a devenit livada Uniunii Europene, după cum a apreciat chiar invitatul emisiunii Agrostrategia, o coproducție a TVR și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Vladimir Bolea.

    Pomicultura – un sector forte în Republica Moldova

    Șeful agriculturii din Republica Moldova a menționat că sectorul agricol din această țară este neuniform, dar, în sfârșit, unii dintre producători au înșeles că asocierea este baza unui business bun în agricultură și mai ales în pomicultură.

    ”Noi nu vorbim de o cooperatizare forțată. Este o asociere benevolă și practic cei care s-au asociat sunt de succes, cei care nu s-au asociat au mari probleme cu vânzarea, realizarea mărfii, cu înțelegerea proceselor”, a explicat ministrul Agriculturii din Republica Moldova.

    Oficialul moldovean a punctat că este evident un proces de trecere de la legea socialismului la legea de bază a economiei: cererea și oferta.

    ”Trecem de la legea socialismului – atunci când tu veneai de fiecare dată și ofereai și cumpărătorul trebuia să cumpere ce oferi tu – la legea economiei de bază care și dezvoltă economia – la tu produci ce se cere, tu vii de fiecare dată și propui: păi, uite, eu am mărul ăsta scofâlcit, care nu are nici miros, nici gust, nici exterior și ți-l propun de fiecare dată, doar asta vreau, și cumpărătorul nu vrea lucru acesta. Și atunci noi mergem pe legea de bază a economiei, cererea și oferta. Și ai noștri care s-au axat nu au nicio problemă nici cu vânzarea, nici cu realizarea (…) Cei care sunt de insucces și strigă continuu, nu se asociază. Dar noi nu obligăm pe nimeni. Deci statul nu poate obliga. Evident, este decizia ta finală. Tu îți faci business-ul așa cum îl înțelegi tu”, a mai afirmat ministrul moldovean.

    Prunele deshidratate, un deliciu pentru europeni

    Deshidratarea fructelor, în general a prunelor este o altă formă prin care producătorii moldoveni s-au evidențiat. Pentru că prunele proaspete au o durată de păstrare mai mică, deshidratarea este una dintre metodele prin care fructele pot fi exportate fără a-și pierde proprietățile, a adăugat ministrul.

    ”Noi producem prună, o exportăm în mod deosebit în Uniunea Europeană, slavă Domnului, anul curent ni s-a majorat cota la import. Noi aveam 15. 000 de tone fără taxe la importul în Uniunea Europeană, acum ni s-a dat în jur de 40.000 de tone, deci pruna aceasta care pe o vedeți dumneavoastră este o prună cu miros, cu gust, cu calitățile gustative. Nemții, europenii au descoperit pruna aia tradițională pe care o poți găsi numai în satele românești. Pruna aia de plastic care stă 3 luni de zile 4 luni pe masă și nu-și schimbă culoarea și gustul acela de cauciuc profund, ai senzația că mănânci un papuc, deci toată lumea s-a săturat de ea și toată lumea vrea un produs natural. Problema e că ea nu poate fi păstrată foarte mult timp în formă proaspătă și noi o deshidratăm.”, a menționat oficialul.

    Vladimir Bolea a punctat că de cele mai multe ori, producătorii de fructe, precum merele, sunt atenți în păstrarea acestora, având tehnologia necesară pentru asta și procesând marfa în momentul în care primesc comenzile. .

    ”Noi producem, cred că sute procente mai mult decât e nevoie pe piața noastră internă. 85% din producția agroalimentară din Republica Moldova e destinată exportului. Noi producem mult mai mult. Noi, avem procesul de subvenționare, avem AIPA, sunt subvenții. Subvenționăm foarte mult. Pentru anul 2023 o să schimbăm un pic accentul de pe subvenționarea livezilor și agriculturii pe industrie. Noi vrem să punem un pic accentul pe procesare, pentru că procesare înseamnă plus-valoare. Evident că noi vom face industrializare la scară mică. Iarăși legea, trebuie să produci ceea ce poți să vinzi. Degeaba produci ceva și nu ai piață de desfacere”, a spus ministrul agriculturii din Republica Moldova.

    Republica Moldova și-a reorientat producția către piețele din Uniunea Europeană

    Deși ministrul Vladimir Bolea, a recunoscut că piața din Federația Rusă era una interesantă și prin volumul populației, noile tendințe de a merge către UE au schimbat modul de orientare a pieței.

    ”Piața Federației Ruse e o piață foarte interesantă pentru toată lumea. Vorbim de 144 de milioane locuitori și chiar în anii de glorie când erau Uniunea Sovietică, când nu-și puteau îndestula populația, Republica Moldova era o livadă importantă. Ucraina era grânarul Uniunii Sovietice. Noi eram livada Uniunii Sovietice. Dar timpurile s-au schimbat și lucrurile s-au schimbat, începem să mergem către Uniunea Europeană cu fructele”, a punctat oficialul moldovean.

    Principalele piețe către care merge acum Republica Moldova sunt cele din țările membre ale Uniunii Europene, dar și din Egipt sau Israel. Odată cu embargo-ul impus de ruși pentru importurile vegetale din Republica Moldova, agenții economici au fost nevoiți să se reorienteze.

    ”Acum principala piață este Uniunea Europeană. Din păcate, cea din Federația Rusă a fost pierdută din cauza embargoului. În luna august, pe 15, a fost introdus un embargou pentru importurile din toată producția vegetală din Republica Moldova. Dar știți cum e vorba aia românească, ”un șut în fund e un pas înainte”, adică atunci când se creează condiții extrem de grele, agenții economici de fiecare dată își caută o altă piață. Noi ca minister suntem împreună cu Ministerul de Externe implicați într-un proces amplu de căutare, aceasta este munca Ministerului Agriculturii și a Ministerului de Externe, căutarea de noi piețe de desfacere și semnarea de acorduri”, a explicat ministrul Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii Agrostrategia de la TVR1.

    Egiptul și Israelul – noi posibile piețe de desfacere pentru fructele din Republica Moldova

    O aliniere la cerințele europene a producției de fructe și nu numai din Republica Moldova, a adus și noi oportunități, unele chiar din afara UE.

    ”Suntem în negocieri directe și destul de avansate cu Egiptul. Am primit chiar astăzi dimineață informare de la minister. Pe data de 12 noiembrie sunt invitat de către Ministerul Agriculturii al Egiptului și voi merge în delegație ca să finalizăm sau să vedem ce oportunități sunt. Am fost în Israel săptămâna trecută și am avut o întrevedere cu Ministrul Agriculturii Bahrainului și al Ministerului Agriculturii Israelului. Urmează în luna noiembrie să vină o delegației de la serviciu fitosanitar din Israel în Moldova să vadă care este baza noastră legislativă, cum lucrăm noi și pe ei a bucurat foarte mult că noi deja suntem țară candidat, ceea ce înseamnă că suntem apropiați de Uniunea Europeană și corespunde legislația, armonizarea legislativă. Noi putem exporta în UE și pentru ei este un indiciu extrem de puternic”, a conchis ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Vladimir Bolea.

    AgroStrategia. Invitat: Vladimir Bolea, Ministru al Agriculturii Republica Moldova (01.11.2022)


    Te-ar mai putea interesa

    Ludmila Catlabuga – noul ministru al Agriculturii din Republica Moldova Republica Moldova a dat undă verde importurilor de floarea-soarelui din Ucraina Iurie Rija, Agrocereale: Recomand fermerilor să vândă acum cerealele și floarea-soarelui

    Ultimele știri

    Fermierii moldoveni sunt furioși: Statul a redus cu 27% tariful pentru trazitul cerealelor din Ucraina Rambursarea TVA pentru fermieri a fost prelungită cu 12 luni R. Moldova interzice străinilor, persoane fizice și juridice, să mai dețină terenuri agricole și forestiere